29 ianuarie 2010

Tărtăcuţă: "Mâine-i hramul în Borşeni"(partea a V-a)

...(continuare)...

Deşi era sâmbătă dimineaţă, în Borşeni toată lumea era agitată. Doar copiii care se jucau "în ţărnă" şi persoanele care erau prieteni buni cu păharul nu păreau interesaţi de faptul că duminică e hram la ei în sat. Ilinca totuşi nu părea nici ea prea încântată de acest fapt. Nu!, nu făcea parte din nici o categorie de mai sus, doar că ştia sărmana fată că iar se lasă cu scandal în familie. Şi cum lucrurile rele nu se lasă deloc aşteptate... se şi auzi un ţipăt atât de puternic, de trezise şi cei mai leneşi câini din mahala care stăteau tolăniţi în cuşcă.
- Iliiiincaaaa!!! Şi stai fără niş o treabă, ca un pui de pogdaprosti? Lumea nu-ş' vedi capu' di nevoi, da' tu cu gându la steli!, strigă maică-sa din toţi rărunchii. Treşi mai răpidi şî prigăteşti morcovu' şî şiapa pintru găluşi cî amuş îi noapti!(n.a. = sarmale)
- Las sî prigăteascî Maria! Eu data trecut-am prigătit. Eu am di făcut curăţănii în casî...
- Dac-am spus sî treşi chiar amu, însamnnî cî chiar amu treşi şî gata! Laso pi sor-ta în paşi, c-îi mai mititicî, da tu deamî bunî di măritat...
Cuvintele acestea o supărau cel mai tare pe Ilinca, care pe lânga toate treburile, trebuia să se pregăteasca şi de horă, ca să-şi găseasca şi ea un “gospodar cu avere...”.
Orice nu ar fi încercat să spună Ilinca, era în zadar: ea era fata cea mai mare, iar Maria avea un farmec incredibil să facă totul în aşa fel încât toţi să lucreze, iar ea să privească dintr-o parte spre disperarea totala a surorii sale, fiindca micuţa de ea, trebuia “să se înveţe”. Cu certuri sau nu, dar pregătirile pentru sărbătoare erau în toi. Spre seară, deja de peste tot veneau mirosuri de bucate care mai de care mai îmbietoare, deşi gospodinele mai aveau de muncit pînă seara târziu.
Gândurile tinerei fete nu erau însă la sarmale, pârjoale, răcituri sau cozonaci...
“Mâine-i jioc la noi în sat... aşă cî o să ni duşem cu fetili... Eu îmi iau hainele şelea noi, aşă cî nu cred sî şii cariva mai frumoasî acolo! Da dacî vin feti şi din alti părţi şi a sî şii mai gatiti ca mini?... Las’ cî eu am sî mă stărui sî jioc mai ghini... şî tot la mini o sî sî uiti tăţ’..., da’ numa sî nu vie Toadri şî să ni sî ţâi scai di mini tătî sara... capî nu mai pot niş’ macar jiuca cu altşineva. Poati s-o supărat pi mini, cî data trecutî i-am zîs sî nu-şî piardî timpu’ cu mini dijiaba... Dacî nu o înţăles, a sî-i zîc vreo două mai diocheti şap’ a s-înţăleagî tăt... Poati or veni şî din alti sati la hram, cî băieţîi din sat... îi stiu pi tăţî, şî niş unu’ nu-mi plaşi...”

...(to be continued)...

P.S. Borşeni este o localitate fictivă. Orice asemănare cu localităţile reale este absolut întâmplătoare.

5 comments:

iulika spunea...

oare Ilinca il mai tine minte pe Iacob de la nunta ceia?

Postolachi spunea...

greu mai vin continuarile la tine...

Admin spunea...

Nu mi-au plătit sponsorii pentru continuare!(glumesc). Continuarea trebuie puțin cizelată, așa că foarte curând apare partea a 6-a ;)

Admin spunea...

aşadar, Ilinca nici măcar nu îl observase pe Iacob ;)

Luminitza spunea...

Offf..parcî văd cî Toadri a sî strişi tăt...

Trimiteți un comentariu